Ce este dreptul? Este ceva pentru mine? Este dreptul ceea ce pare?

Prima ședință din cadrul clubul Lazăr Justice s-a adresat aspiranților de științe juridice, dar și celor însetați de cultură generală!

Menținând o atitudine plăcută și un spirit justițiar aparte, Cătălin-Nicolae Constantinescu a oferit un răspuns edificator întrebărilor anterioare și nu numai! Ba chiar a dezvoltat în amplitudine situația, astfel încât orice posibilă întrebare a noastră să-și găsească în discurs propriul ei răspuns.

Înainte de a începe cu ce presupune dreptul, am fost martori ai unei definiri a dreptului, realizată de un admirator incontestabil al acestui. Dreptul are la bază reguli, un concept care ne este indus de părinții sau tutorii noștri încă de la naștere, sub forma educației și a bunei creșteri, și căruia i ne supunem incontestabil pe tot parcursul vieții noastre, până murim. Acest concept de inducere este dezbătut mai târziu, în încercarea găsirii unui răspuns la întrebarea ,,De ce respectăm legea?”. Nu înainte de asta, trebuie să conștientizăm că regulile sunt de două feluri: norme (reguli cu grad scăzut de generalitate) și principii (reguli cu grad ridicat de generalitate). De asemenea, un alt aspect ce se vrea a fi menționat este acela ce diferențiază o persoană fizică de una juridică prin modul în care acestea se raportează la reguli. Astfel, un om de rând poate face orice înafară de ce-i interzice legea, în timp ce o instituție poate face DOAR ce spune legea.

Tot la capitolul norme, acestea sunt de mai multe feluri (juridice, culturale, religioase, economice) care funcționează armonios în vederea progresului și sunt predispuse unei suprapuneri. Înainte de a răspunde la întrebarea ,,De ce respectăm, de fapt, legea?”, aflăm că dreptul diferă în funcție de țară, și dacă studiem într-un stat cu sistem ori tumian, romano-german, anglo-saxon, arab, șansele de a ne reintegra într-o țară cu un sistem diferit sunt mici. ,,Gândiți-vă bine unde vreți să studiați, probabilitatea de a fi nevoiți să rămâneți acolo în continuare este ridicată’’ am fost sfătuiți. Zis și făcut!

Acum...întrebarea de mai devreme la care toată lumea așteaptă un răspuns…de ce respectăm legea? Răspunsurile sunt multiple, având în vedere variabilitatea firii umane, însă câteva motive renumite ar fi eficiența legii (mai bine te resemnezi decât să te împotrivești, să argumentezi și să încerci să schimbi), aici intervenind și comoditatea la care suntem predispuși, precum și predictibilitatea (o încercare de schimbare pot ruina planurile prestabilite și tot sistemul poate fi dat peste cap) și, nu în ultimul rând, educația. Aici, Cătălin Nicolae Constantinescu a oferit un exemplu cotidian inedit, care, personal, mi-a provocat un adevărat brainstorm: ,,Educația este esențială, iar regulile morale și politețea ne feresc de întâlnirea cu tribunalul. Credeți voi, dragilor, că bunicii voștri și toți vecinii lor din mediul rural au învățat pe de rost codul civil sau penal? Ei bine, acum tocmai v-am demonstrat că orice persoană, chiar dacă nu are tangențe cu științele juridice, poate duce o viață departe de vreun proces în instanță dacă este educată corespunzător de familie’’.

Cel de-al doilea studiu de caz constă tot într-o întrebare care ne solicită partea filosofică, abstractă, pentru a putea înțelege și explica de ce unii oameni nu merg la vot. Votul, în sine, este indispensabil în democrație, iar votarea este modul indirect prin care noi ne dăm acordul pentru acest regim politic. Nemersul la vot, în schimb, vine la pachet cu asumarea unor posibile derapaje, mai mult sau mai puțin iminente. Într-adevăr, vor exista derapaje fie de merge toată lumea (sau nu), fie de votează doar cei cu studii (acest regim este asemuit cu cel cenzitar parțial), însă democrația, ca orice alt regim, nu poate asigura perfecta evoluție a unui stat. De altfel, democrația, știm cu toții, nu este o formă de organizare bună, însă este cea mai bună pe care o cunoaștem până acum. Cheia către construirea unei democrații sănătoase ar fi informarea cetățenilor și garanția că aceștia își vor forma o viață politică. ultimele două cazuri, atacatul devine atacatorul, chiar dacă nu acesta a instigat situația.”.

Cel de-al doilea studiu de caz constă tot într-o întrebare care ne solicită partea filosofică, abstractă, pentru a putea înțelege și explica de ce unii oameni nu merg la vot. Votul, în sine, este indispensabil în democrație, iar votarea este modul indirect prin care noi ne dăm acordul pentru acest regim politic. Nemersul la vot, în schimb, vine la pachet cu asumarea unor posibile derapaje, mai mult sau mai puțin iminente. Într-adevăr, vor exista derapaje fie de merge toată lumea (sau nu), fie de votează doar cei cu studii (acest regim este asemuit cu cel cenzitar parțial), însă democrația, ca orice alt regim, nu poate asigura perfecta evoluție a unui stat. De altfel, democrația, știm cu toții, nu este o formă de organizare bună, însă este cea mai bună pe care o cunoaștem până acum. Cheia către construirea unei democrații sănătoase ar fi informarea cetățenilor și garanția că aceștia își vor forma o viață politică.

Spre finalul discursului bogat de idei și argumente, întrebările au curs în lanț, iar răspunsurile au fost la fel de edificatoare ca tot ce ne fusese explicat anterior. Primul curs marca Lazăr Justice și-a lăsat bine întipărită amprenta în rândurile membrilor clubului, care așteaptă cu sufletul la gură cursurile ce vor veni! Text: Bianca Constantin